COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢELE NATURII
"RĂSVAN ANGHELUŢĂ" GALAŢI

Colecții

Patrimoniul Secției Muzeu este alcătuit din peste 80.000 de bunuri culturale clasificate în nouă colecții științifice. Fiecare colecție științifică cuprinde atât bunuri autohtone, provenite în urma colectărilor de teren realizate de către muzeografii secției în ecosistemele naturale din țară, dar și bunuri  provenite din alte regiuni biogeografice, chiar ecosisteme exotice din Asia sau Africa achiziționate sau donate către Muzeu de  colecționari particulari sau pasionați de natură.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de anatomie

Colecția de anatomie cuprinde preparate formolizate ce reprezintă stadii de dezvoltare la om și animal sau mostre de țesuturi umane afectate de diverse boli.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de osteologie

Colecția de osteologie conține în principal cranii sau schelete ale unor specii autohtone de vertebrate.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de mamalogie

Colecția de mamalogie este alcătuită din trofee și specii de mamifere naturalizate reprezentative pentru fauna României dar și din alte zone geografice.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de malacologie

Colecţia de moluște a C.M.S.N.GL cuprinde piese autohtone şi exotice și a fost  constituită pe parcursul mai multor decenii. Una dintre cele mai importante colecții științifice de moluște din cadrul muzeului nostru este cea a profesorului universitar Alexandru V. Grossu, considerat unul dintre cei mai importanți malacologi români deoarece a descris câteva zeci de taxoni și a publicat peste 160 de lucrări de malacologie, printre care cele trei volume Mollusca din Fauna Republicii Populare Române și o monografie în patru volume „Gastropoda Romaniae”.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de mineralogie

Colecția de mineralogie cuprinde eșantioane, multe dintre ele fiind donate sau achiziționate de la diverși colecționari. Colecția deține eşantioane provenite atât din România din cunoscutele mine de exploatare: Cavnic, Herja, Baia- Sprie, Turț, Săsar din regiunea Baia-Mare, și regiunea Banatului din minele: Ocna de Fier, Dognecea, Rușchița, Moldova Nouă, cât și din străinătate. Fiecare piesă fiind de bună calitate de dimensiuni potrivite, ele acoperă mare parte din speciile de minerale ce oferă eșantioane de colecție, precum și o diversitate de forme și culori în cadrul aceleiași specii, ce prezintă suprafețe plane, muchii ascuțite, unghiuri diedre formând astfel un sistem de cristalizare deosebit. Alături de acestea, piesele provenite din străinătate, completează perfect aspectele necesare unei colecții: diversitate mai mare de specii minerale prin completarea cu cele care nu se găsesc pe teritoriul României, cromatică mai bogată a colecției, diversificarea formelor și paragenezelor de minerale în general, extinderea ariei geografice de reprezentare și nu în ultimul rând ridicarea valorii colecției ca întreg.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de paleontologie

Colecția de paleontologie cuprinde piese, ce  aparțin colecțiilor provenite din donații: Pașa P., Gierling A., Basarab D., Tudoran A.,Costin A.,Damian R.,Ciurescu A., Institutul Geologic Iasi, Mila Călărași reprezentative fiind diversele roci cretacice: amoniți, dicerasi, Natica sp., Ostrea sp.,Actaeonella, Gryphaea arcuata etc., altele provenind în urma cercetării și colectării din teren: care cuprinde piese paleontologice valoroase din punct de vedere ştiinţific, ce reconstituie elemente de faună dispărute, precum dentiție de Mammuthus primigenius (mamutul lânos), coarne de Bison priscus , coarne de Bos primigenius, Cervus megaceras, femur de Elephas primigenius, dentiție de Zygolophodon borsoni, dentiție de Equus caballus piese fosile aparținând perioadelor pliocen superior și cuaternar.

O mică parte din colecțiile științifice aparțin foștilor institutori de la Școala numărul 6 de băieți Galați, Ecaterina și Paul Pașa, pofesorului biolog gălățean Gierling Albert, dar nu în ultimul rând un aport deosebit adus de către dr. biolog Aurora Marcu (fost director al C.M.S.N. Galați), a pieselor fosile existente în patrimoniul științific al muzeului ,colectate din diverse zone aferente județelor Galați și Vaslui, având o importanță științifică deosebită, valorificată prin publicarea de articole științifice în cadrul revistelor de specialitate.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de herpetologie

Colecția de herpetologie este alcătuită din preparate în formol și este în principal reprezentativă pentru fauna herpetologică a României.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de ornitologie

Colecția de ornitologie cuprinde colecția de păsări naturalizate, colecția de balguri (piei de păsări), colecția de cuiburi și ouă ce aparțin atât speciilor autohtone cât și provenite din diverse colțuri ale lumii.

Permanent 09:00 AM - 17:00 PM

Colecția de entomologie

Este cea mai mare dintre colecțiile muzeului, reprezinta trei sferturi din întreaga colecție științifică  a Secției. Include colecții de insecte provenite diverse regiuni biogeografice.

Constituirea colecției s-a realizat de-a lungul timpului prin contribuția muzeografilor secției, dar și prin donații sau achizționarea unor colecții provenite de la entomologi de renume sau colecționari particulari.

Dintre acestea se remarcă Colecția lepidopterologică Vladimir Olaru, care este reprezentativă pentru diversitatea acestui grup de insecte din județul Galați, fiind o dovadă istorică a existenței unor specii în prezent dispărute sau periclitate. Colecția sa de lepidoptere a fost achiziționată de către Complexul Muzeal în anul 1974 și reprezintă munca de cercetare entomologică desfășurată de către Vladimir Olaru în perioada 1960-1973.

Malacologie

Colecţia de moluște a C.M.S.N.GL cuprinde piese autohtone şi exotice și a fost  constituită pe parcursul mai multor decenii. Una dintre cele mai importante colecții științifice de moluște din cadrul muzeului nostru este cea a profesorului universitar Alexandru V. Grossu, considerat unul dintre cei mai importanți malacologi români deoarece a descris câteva zeci de taxoni și a publicat peste 160 de lucrări de malacologie, printre care cele trei volume Mollusca din Fauna Republicii Populare Române și o monografie în patru volume „Gastropoda Romaniae”. Colecțiile sale cu zeci de mii de specii au luat calea multor muzee de științele naturii din țară, noi deținând o mică parte în patrimoniu – 3534 de exemplare de melci și scoici, majoritatea autohtone. Unicitatea acestei colecții este dată însă de existența a 30 de specii și subspecii de melci tereștri din genul Alopia, care trăiesc exclusiv pe teritoriul României (melci endemici). Mediul lor de viață este unul specific: ocupă zone insulare, izolate, de obicei pe vârfurile cele mai înalte din regiunea montană, găsindu-se aproape exclusiv pe pereții calcaroși sau pe conglomerate de origine mezozoică. 

În ceea ce privește moluștele exotice, acestea atrag atenția prin formele ciudate ale cochiliilor, prin coloritul lor, uneori prin fragilitate, alteori prin rezistență, de aceea moluştele marine ocupă un loc aparte în cadrul colecției de malacologie, fiind reprezentate prin: specii de, Strombus, Cassis, Lambis, Pictada, folosite în industria sidefului, specii de Murex – melci de purpură sau scoicile gigant Tridacna derasa sau Hippopus hippopus cu răspândire în regiunea Indo-Pacifică, Oc. Atlantic, Marea Mediterană, etc.

Dintre achizițiile de moluște exotice din ultimii ani enumerăm colecția profesorului gălățean de biologie Albert Gierling în 1994 sau colecția de moluște exotice achiziţionată din Franţa în 2008 ce conține piese în stare excepțională (Gem) din diverse zone ale lumii precum: ghiocii monedă Moneta icterina și Monetaria moneta de pe coasta de est a Africii (Magagascar, Tanzania), melcul harpă Harpa harpa din Filipine sau melcul pictat cubanez Polymita picto, melc terestu endemic din Cuba. Acest melc mic datorită frumuseții cochiliei sale a fost colectat în mod excesiv și vândut colecționarilor de cochilii sau amatorilor de bijuterii, ca urmare specia a ajuns pe cale de dispariție fiind strict protejată de lege.

De-a lungul anilor colecția malacologică s-a îmbogățit permanent atât prin achiziții, donații cât și prin colectări de teren rezultate în urma activității de cercetare a specialiștilor muzeului în diverse zone biogeografice din țară și din străinătate.

Ornitologie

O colecție importantă a patrimoniului științific este Colecția de cuiburi și ouă Cătuneanu I. Ion. Colecția de cuiburi și ouă  “Ion Cătuneanu” cuprinde bunuri de patrimoniu precum cuiburi și ouă colectate într-un interval de 66 de ani (1916-1982), din diferite habitate situate pe teritorul a 24 de județe, dintre care cele mai numeroase ponte sunt colectate din Tulcea, Ialomița, Constanța, Buzău, Prahova și Dâmbovița. Un număr de 18 specii din această colecție se află în Cartea Roșie a Vertebratelor Din România, dintre care 9 au statut de specie vulnerabile, 7 au statut de specii pericliate (Egretta garzetta, Platalea leucordia, Netta rufina, Himantopus himantopus, Larus melanocephalus, Jynx torquilla, Corvus corax) și 2 sunt specii critic periclitate (Milvus migrans, Aquila heliaca). Datele care însoțesc colecția furnizează informații despre sezonul reproductiv, mărimea pontei, cerințele privind amplasarea cuibului precum și informații privind parazitismul de cuib la specia Cuculus canorus. Menționăm faptul că în cadrul colecției un număr de 60 de piese de importanță științifică sunt clasate în patrimoniul cultural național mobil, în categoria Fond, de exemplu: Milvus migrans, Circus aeruginosus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Tetrao urogallus. Colecția reprezintă un prețios document al trecutului” conținând informații istorice, genetice, biochimice, precum și date asupra habitatelor naturale din care eu fost colectate cuiburile și ouăle.

Profesorul Ion I. Cătuneanu (1904-1991), personalitate marcantă a ornitologiei românești, și-a manifestat încă din copilarie pasiunea pentru natură și păsări concretizând-o într-un număr de 60 ani (1930-1990) de activitate științifică consacrată în exclusivitate cercetărilor ornitologice și a reușit să realizeze o impresionantă colecție de cuibuiri și ouă. Cătuneanu s-a născut la 30 decembrie 1904 la București. Cursl primar l-a urmat în particular și l-a absolvit în vara anului 1915 ca o premoniție, la școala Cuibul de barză.  După absolvirea Liceului Gh. Lazăr din București s-a înscris la Facultatea de Științe Naturale din București. Pasionat fiind de cercetarea biologică, în speță ornitologie, a fost remarcat încă din primul an de studii universitare de eminentul prof.dr. Andrei Popovici Bâznoșanu – Șeful Catedrei de Zoologie Descriptivă, care l-a chemat să lucreze în laboratorul catedrei. Astfel, concomitent cu studiile universitare și după ce și-a susținut lucrarea de licență, Ion Cătuneanu a lucrat 10 ani (1926-1936) în cadrul catedrei, ca îndrumător  de lucrări practice cu studenții anului I, sub conducerea eminenților profesori: W. Knechtel, M. Ionescu și Constantin Bogoescu. Din iunie 1936 și până la pensionarea sa, în 1970, prof. Ion I. Cătuneanu și-a desfășurat  activitatea fără întrerupere în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României. În cadrul acestui institut a profesat mai întâi ca asistent ornitolog, la Stațiunea de Entomologie, a organizat și condus Laboratorul de Ornitologie Agricolă, iar după obținerea deciziei de înființare a Centralei Ornitologice Române, la 07.06.1939, a fost solicitat să o organizeze și să o conducă.

Centrala Ornitologică Română a fost prima instituție ornitologică oficială de stat ce a luat ființă în țara noastră, care se ocupă de studierea problemelor legate de migrație, a efectuării inelărilor și centralizării acestora, a regăsirilor de inele proprii și de peste hotare. Centrala Ornitologică Română funcționează în continuare după aceleași principii de la înființarea ei.

În cei 60 de ani de activitate științifică a publicat, în țară și străinătate, peste145 de articole și comunicări de sistematică, biologie, ecologie, etologie, migrație, zoogeografie și protecția păsărilor. A descoperit și înscris ca specii noi pentru avifauna României, speciile Dendrocopos syriacus, Apus melba, Cercotrichas galactotes și genul Uria.

Entomologie

Este cea mai mare dintre colecțiile muzeului, reprezinta trei sferturi din întreaga colecție științifică  a Secției. Include colecții de insecte provenite diverse regiuni biogeografice.

Constituirea colecției s-a realizat de-a lungul timpului prin contribuția muzeografilor secției, dar și prin donații sau achizționarea unor colecții provenite de la entomologi de renume sau colecționari particulari.

Dintre acestea se remarcă Colecția lepidopterologică Vladimir Olaru, care este reprezentativă pentru diversitatea acestui grup de insecte din județul Galați, fiind o dovadă istorică a existenței unor specii în prezent dispărute sau periclitate. Colecția sa de lepidoptere a fost achiziționată de către Complexul Muzeal în anul 1974 și reprezintă munca de cercetare entomologică desfășurată de către Vladimir Olaru în perioada 1960-1973.

Vladimir Olaru, personalitate a entomologiei  gălățene, olecționar gălățean de fluturi, s-a Născut în comuna Păulești din Republica Moldova. După școala primară și liceu urmate la Chișinău, Vladimir Olaru devine student la Facultatea de Științe Naturale a Universității „Al.I.Cuza” din Iași.  Iniția se preocupă de flora și fauna marină în cadrul Stațiunii de Cercetare de la Agigea. După absolvirea facultății a fost profesor de biologie la Caransebeș, Iași, iar dupa al doilea război mondial, ajunge la Galați unde continuă activitatea didactică.  A fost șef de lucrări la Institutul Pedagogic din Galați, apoi conferențair la Facultatea de Științe naturale și Agricole. Studiile doctorale  au fost finalizate în anul 1972 la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași. Tema de doctorat a fost „Studii asupra familei Geometridae în sud-estul României, din punct de vedere biologic, ecologic, economic și sistematic”, realizată sub indrumarea distinsului profesor universitar dr. doc. M. Constantineanu. Vladimir Olaru a desfășurat studii științifice  aprofundate legate de fauna de lepidoptere în zona Deltei Dunării, respective la Caraorman și Letea.  Principala sa zonă de studiu a lepidopterelor a fost însă pe raza județului Galați, respectiv la Aria Protejată (SCI) Pădurea Gârboavele și la Rezervația Dunele de nisip de la Hanu Conachi. S-a preocupat și de popularizarea științei în rândul tinerilor iubitori de natură, publicând cartea Din tainele migrației animalelor, 1972.

Colecția este o mărturie a diversității specifice unor zone precum Pădurea Gârboavele, Rezervația Hanu Conachi sau grindurile deltaice Letea și Caraorman.

În colecția poate fi admirat fluturele roșu dobrogean, Tomares nogelii dobrogensis Caradja, 1895.  Unica populație viabilă de pe teritoriul României era considerată cea din Pădurea Gârboavele, unde fluturii avea baza trofică larvară, respectiv planta Astragalus ponticus. Distrugerea habitatului, turismul necontrolat au dus la dispariția plantei gazdă și implicit a populației de fluturi.  Specia nu a mai fost semnalată la Pădurea Gârboavele de mai bine de 40 de ani. Astăzi, doar exemplarele din colecția muzeului mai stau martore ale existenței acestei specii.

Colecția Nicolae Săvulescu  cuprinde exemplare de coleoptere ce provin din diferite zone geografice ale României. Colecția a fost achiziționată de Muzeul de Științele Naturii din Galați în anul 1976. Ea este valoroasă deoarece, în afară de specii comune, cuprinde  numeroase specii rare, endemice, specii ameninţate cu dispariţia, specii protejate la nivel național și internațional.

Nicolae Săvulescu (1920-1992) a fost un renumit entomolog care a colectat, în timpul activității sale de cercetare a patrimoniului natural, un imens material faunistic, în special coleoptere. În prezent, colecțiile sale sunt depozitate în numeroase muzee de științe naturale din țară: București, Iași, Timișoara, Craiova, Pitești, Ploiești, Focșani, Tulcea.

Ore de Vizitare
Secția Grădina Botanică, Secția Muzeu, Secția Acvariu

Ore de Vizitare Grădina Zoologică

Tarife

Vizite Nocturne Observator

Regulament Acces

Intrarea în Observatorul astronomic, pentru observații nocturne, este permisă până la ora 21:00 şi se face pe la poarta “BAC”. Accesul copiilor sub 7 ani, la Observatorul astronomic, este restricționat.

*Vă rugăm să luaţi în considerare faptul că accesul în incinta complexului muzeal este permis cu maxim 30 de min. înaintea orei de închidere, pe la intrarea dinspre „Punctul de trecere bac” şi cu 60 de min. înaintea orei de închidere, pe la intrarea dinspre „Orăşelul copiilor”. Facem aceste recomandări, pentru ca dvs. să puteţi vizita în condiţii optime, atât Muzeul şi Acvariile, cât şi Grădina Botanică, până la ora închiderii.
*Vă rugăm să luaţi în considerare și faptul că accesul în incinta Grădinii Zoologice din Pădurea Gârboavele este permis cu maxim 60 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.

Sari la conținut