ISTORIC

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi face parte din familia de mari instituţii muzeale din România, a cărui obiective sunt cercetarea şi conservarea biodiversităţii ecosistemelor naturale, îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific şi promovarea de proiecte privind monitorizarea poluării mediului înconjurător. Educaţia ecologică pentru conservarea naturii se realizează prin cele cinci secții componente: Muzeu, Grădina Botanică, Acvariu, Observator Astronomic-Planetariu şi Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele.

Instituția a fost oficial înființată prin decizia nr.230 din 2 noiembrie 1990 a Prefecturii Galați, având ca nucleu Muzeul de Ştiinţele Naturii Galaţi. Acesta a fost înfiinţat în 1953, în urma desprinderii de Muzeul Regional Galaţi, instituţie care a funcţionat încă din 1949 în “Vila Cuza-Vodă”, având în patrimoniu bunuri culturale din domeniul istoriei, artelor plastice şi ştiinţelor naturii.

Secția Muzeu își începe istoria la 24 ianuarie 1939, când se deschide muzeul ce a fost înfiinţat sub numele de Muzeul „Cuza Vodă”, pe baza colecţiilor V. A. Urechia şi a învățătorilor Paul şi Ecaterina Paşa. 

Donaţia învăţătorilor Paşa a constituit nucleul preconizatei expoziţii de geologie, mineralogie si paleontologie. În perioada 1950 – 1956 în clădire sunt reunite colecţiile Muzeului de Artă şi ale Muzeului de Ştiinţele Naturii.

Înfiinţat în 1956, ca instituţie de sine stătătoare, Muzeul de Ştiinţele Naturii funcționează într-o clădire centrală, lângă Parcul Eminescu și Cinematograful Central (Olimpic), cu o expoziţie de faună prezentată dioramatic. A avut şi un acvariu cu peşti exotici și de ape dulci, ce a funcționat o scurta perioadă în actualul restaurant de la Faleza Dunarii, în capătul străzii Domnească, zona de promenadă. Din 1972 clădirea a fost dezafectată din cauza degradării accentuate, colecţiile fiind depozitate într-o şcoală până în 1976, când a primit un nou sediu.

În 1978, în sediul din strada Domnească nr.91, s-a deschis expoziţia de bază ce trata probleme de ecologie a păsărilor din zona de sud-est a României, cu o prezentare, cu diorame, biogrupe și vitrine tematice. În muzeu exista sonorizare şi un spaţiu de prezentare pentru filme ştiinţifice. Suprafaţa de expunere era de 350 mp. 

Muzeul își desfășoară activitatea în acest spațiu până în anul 2000, când se mută în noul sediu din strada Regiment 11 Siret (unde funcționează în prezent). Pe baza colecţiilor învăţătorilor Paul şi Ecaterina Paşa, care numărau în anul 1956 aproximativ 500 piese de paleontologie, specii de păsări şi mamifere exotice, patrimoniul 

Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi a fost dezvoltat prin îmbogăţirea colecţiilor, ajungând ca în prezent să cuprindă peste 80.000 de piese, clasificate în nouă colecții științifice: colecția de anatomie, colecția de osteologie, colecția de mamalogie, colecția de malacalogie, colecția de ornitologie, colecția de herpetologie, colecția de mineralogie și colecția de paleontologie.

După Revoluția din 1989, crearea unei instituții muzeale noi a apărut ca o necesitate de manifestare muzeografică modernă, având ca scop mărirea capacității de cercetare a biodiversităţii ecosistemelor naturale. Viitoarea instituție a fost structurată inițial pe trei secții: muzeu, grădină botanică și grădină zoologică. Consiliul Județean Galați, în subordinea căruia se află Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, a solicitat și obținut de la Primăria Galați 18 hectare de teren pe malul stâng al Dunării și 7 hectare în Pădurea Gârboavele (unde funcționa Grădina Zoologică). Primele date despre idea unei Grădini Botanice la Galați au fost încă din anul 1959, când Primăria Galați a aprobat construirea unui complex de agrement denumit “I.V. Stalin”, care avea în plan amenajarea falezei (1964), plantări în zona “Elice” și lucrări în parcul dendrologic (1972), pe actualul amplasament al grădinii botanice. Autoritățile din acea vreme au fost sprijinite de un autodidact pe nume Vanghelie Gheorghe (altoitor), care a  contribuit la plantarea, altoirea și semănarea unor specii ornamentale, multe dintre ele fiind rezultatul unor corespondențe (schimb de semințe din SUA, Brazilia).

Planul tematic, pe baza căruia a fost realizat proiectul de construire al noului sediu, a fost elaborat de specialiștii Societatății Proiect SA Galați, prin arhitecții Neli Dima și A.Pop. Investiția a demarat în septembrie 1992, odată cu alocarea primelor fonduri din bugetul Consiliului Județean Galați, fonduri ce au fost utilizate pentru împrejmuirea terenului, operațiune finalizată în anul 1993, cu un perimetru de 2.070 m.

          Primele plantări din actuala Grădină Botanică au început în 1995, conform proiectului nr. 124/1995, întocmit de Altius-Urban Management International Services, sub semnătura arhitectului şef Valentin Donose şi a prof. dr. ing. Felicia Iliescu. Proiectul de arhitectură şi arhitectură peisagistică a  fost prezentat şi analizat în cadrul unor comisii de specialişti din care au făcut parte Acad. Nicolae Boşcaiu , dr. Angela Toniuc , dr. Ionel Lupu, dr. Radu Stancu, botanist Gociu Zoe. Un spațiu aparte din cadrul Grădinii Botanice Galați îl constituie sectorul Rosarium, cu o suprafață toatlă de 3,5 ha. din care aproximativ 4000 mp de pepinieră și circa 7000 mp suprafața efectivă cu  trandafiri. Poziționarea Rosariumului este cu deschidere spre Dunăre, în partea de nord a perimetrului Grădinii Botanice unde se afla una din principalele intrări pentru publicul vizitator. Înființarea rosariumului a fost anevoioasă deoarece în această zonă, înainte de 1989, se aruncau resturi provenite din construcții (bucăți de fier, beton, cărămidă, sticlă, pietre), unele cu dimensiuni și greutăți considerabile. În plus, solul era unul argilos, sărac în elemente nutritive atât de necesare oricărei plante. Astfel, în majoritatea spațiilor destinate plantării trandafirilor s-a decopertat solul pe o adâncime de minim 50 cm, atât manual cu lucratorii grădinii botanice, cât și cu utilaje mecanizate, iar în zonele în care solul a fost mai “prietenos” a fost îmbogățit cu material organic animal (mraniță de bovină). În toamna anului 1996 s-au plantat primii trandafiri care au însumat un numar 2.000 de fire din 40 de soiuri. În prezent Rosariumul cuprinde  6.200 exemplare din 250 soiuri trandafiri, ținând cont că este cel mai tânăr Rosarium din țară.

          Noua clădire a muzeului a fost dată în folosință în anul 2003, când toate colecțiile științifice a fost mutate în sediul actual. La demisolul este ocupat de Secția Acvariu, precum și de laboratoarele și depozitele științifice ale muzeografilor. Colecţia vie a Acvariului conţine în prezent, 80 specii şi peste 1000 specimene provenite din diferite regiuni ale globului, reprezentative pentru o gamă variată de ecosisteme acvatice (ducicole/marine, tropicale/zonă temperată). Un volum total de  apă de peste 170.000 l este distribuit în bazinele din spaţiul de vizitare precum şi în laboratoarele anexe cu acvarii, unde dispozitive speciale, echipamente, instalaţii automatizate permit carantina, reproducerea, creşterea şi expunerea peştilor, nevertebratelor şi plantelor acvatice.

În același an a fost inaugurat un nou obiectiv științific al instituției, Planetariul – care are ca scop popularizarea astronomiei prin prezentarea de spectacole adresate publicului, precum şi educația prin astronomie, prin folosirea sistemului de proiecţie la cursurile şi lecţiile de astronomie ce se desfăşoară în cadrul diferitelor programe educaționale. În anul 2005,interesul publicului pentru astronomie au determinat înfiinţarea Astroclubului “Călin Popovici”, prin intremediul căruia se organizeză întâlniri şi acţiuni care au ca scop popularizarea acestei ştiinţe în rândul opiniei publice. Construcţia Observatorului Astronomic a început în anul 2005 şi s-a finalizat în vara anului 2007. Ulterior, în anul 2010, în urma unui program cu finanțare europeană, a fost inaugurat și actualul Observator Astronomic din cadrul instituției, unde vizitatorii pot să admire cerul din primul observator astronomic public din România prevăzut cu acoperiş tractabil.

Situată în Pădurea Gârboavele, la 17 km NV de municipiul Galaţi, Grădina Zoologică își are începuturile în perioada 1960-1964, fiind organizată în subordonarea sistemului silvic. Din anul 1970 trece în administrarea Primăriei Municipiului Galati, fiind realizate o serie de dotari precum și creșeterea efectivului de animale. În anul 1990, a intrat în administrarea Consiliului Judeţului Galaţi, respectiv a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii. În anul 2011, parcul ZOO a beneficiat de o transformare completă datorită unui amplu proiect de modernizare şi reamenajare, intitulat „Modernizare Parc ZOO, Pădurea Gârboavele, judeţul Galaţi” şi finanţat de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Consiliul Judeţului Galaţi. Suprafaţa totală a Grădinii Zoologice s-a modificat la 14 ha, faţă de 7 ha cât avea înainte de modernizare. Habitatele animalelor şi păsărilor au fost refăcute pentru a corespunde cu normele în vigoare stabilite de Uniunea Europeană, iar aleile de acces pentru public au fost reamenajate pentru a facilita accesul către punctele de vizitare.

    Instituția dispune și de un spațiu de conferințe – Sala Auditorium, situată la etajul 1, unde pot fi desfășurate simpozioane ştiinţifice şi  educative, workshop-uri, conferințe etc . Cu o capacitate de 200 locuri,  sala dispune de echipament de sonorizare ultramodern, sistem de traducere simultană, înregistarere video şi audio a evenimentelor, sistem de proiectare video pe ecran de mari dimensiuni și climatizare.